|
|
Mănăstirea Hadâmbu este o mănăstire ortodoxă, situată în satul Schitu Hadâmbului din comuna Mironeasa, imediat dupa satul Mogosesti . Mănăstirea se află la o distanţă de 30 de kilometri de municipiul Iaşi şi a fost ctitorită de boierul grec Iani Hadâmbu în anul 1659. Pana in octombrie 2009 accesul la aceasta era destul de dificil fiind facut pe un drum de tara care in caz de ploi abundente era impracticabil, in schimb cu ocazia resfiintirii bisericii( pe 11 octombrie 2009- odata cu implinirea a 350 de ani de la atestare) a fost asfaltat drumul catre Manastire. Manastirea este una de calugari si este probabil foarte cunoscuta datorita icoanei facatoare de minuni.
Din unele documente domneşti aflăm că, în anul 1659, voievodul Gheorghe Ghica (1658-1659) i-a dăruit boierului grec Iani Hadâmbu, fost chelar, un loc “în pădurea Iaşilor, la Dealul Mare”, pentru a construi o biserică cu hramul “Naşterii Preacinstitei şi Născătoarei de Dumnezeu”. Boierul Iani Hadâmbu a primit această proprietate cu scopul de a reînnoi o veche bisericuţă de lemn din secolul al XV-lea, având hramul “Sfântul Ierarh Nicolae”.
Pisania care este scrisă în slavona veche, dăltuită în piatră şi situată deasupra uşii de la intrarea în biserică, glăsuieşte următoarele: Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh, a reînnoit şi făcut această biserică dumnealui Iani Hadâmbu în pădurea Iaşilor din Dealul Mare unde este hramul Precistei şi Născătoarei de Dumnezeu în zilele lui Io Ghiorghe Ghica Voievod, în anul 1659.
Biserica şi zidurile sunt construite din piatră de carieră sub forma unei fortăreţe, datorită acelor vremuri vitrege când năvăleau turcii şi tătarii, prădând mănăstirile.
Continue reading Manastirea Hadambu
Castelul Bran este poate unul din cele mai cunoscute castele din Romania, ce il face pe acesta atat de celebru? Pai unul din motive este faptul ca este asociat cu mitul lui Dracula, motivele nu imi sunt cunoscute mai ales ca Vlad Tepes nu a avut nicio treaba in Bran.
Branul se situeaza la aproximativ 30 km. de Brasov, pe soseaua ce leaga Brasovul de Campulung Muscel, prima capitala a Tarii Romanesti. Castelul se afla intr-o zona foarte frumoasa fiind localizat pe culoarul Rucar – Bran – Moeciu.
Pe langa muzeul din interiorul Castelului Bran se mai poate vizita si un mic muzeul taranesc in care sunt prezentate case din zona Bran. Vom prezenta imagini si din acesta intr-un articol viitor.
Un document emis de regele Ludovic I al Ungariei la 19 noimebrie 1377 în Zvolen confirmă saşilor din Scaunul Braşovului dreptul de a ridica, conform promisiunii, pe cheltuiala şi cu meşterii lor, o nouă cetate de piatră la Bran . Cu această ocazie, regele promite braşovenilor că, dacă Ţara Românească va ajunge “în mâinile noastre”, atunci vama va fi mutată de la Rucăr la Bran. Referinţa din textul documentului din 1377 cu privire la o “nouă cetate de piatră”, permite deducţia că fortificaţia de piatră, ce urma să fie edificată pe acest loc, a fost precedată de o întăritură de graniţă mai veche. Această cetate, probabil din lemn, va fi fost ridicată de cavalerii teutoni între 1211-1225. Ea este atribuită magistrului Theodorikus. În secolul al XIII-lea teritoriul cetăţii Bran a fost supus jurisdicţiei comitatului regal de Alba Iulia.
În anul 1395 Sigismund de Luxemburg, împărat german şi rege al Ungariei, a folosit castelul Bran ca bază strategică pentru o incursiune în Ţara Românească, în urma căreia l-a îndepărtat pe voievodul Vlad Uzurpatorul, rivalul lui Mircea cel Bătrân, vasalul său. În 1407 Sigismund îi acordă lui Mircea stăpânirea castelelor Bran (fără domeniul aferent) şi Bologa. Branul rămâne sub autoritatea Ţării Româneşti până în 1419.
În anul 1427 castelul Bran a trecut din proprietatea scaunului Braşovului în cea a coroanei Ungariei, care a finanţat lucrările de fortificare şi de extindere. În 1498 cetatea Branului a fost închiriată de regalitatea maghiară către scaunul Braşovului.
În 1920, Consiliul Orăşenesc Braşov a donat Castelul Bran reginei Maria a României, în semn de recunoştinţă faţă de contribuţia sa la înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Regina l-a amenajat şi l-a lăsat moştenire fiicei ei, principesa Ileana, sora regelui Carol al II-lea. După expulzarea din ţară a familiei regale, în 1948, Castelul Bran a intrat în proprietatea statului român, fiind abandonat şi devastat. Castelul s-a redeschis apoi vizitelor publice în 1956, fiind parţial amenajat ca muzeu de istorie şi artă feudală. În 1987 a intrat în restaurare, lucrare terminată în linii mari în 1993.
Fost-au acest Ştefan, om nu mare la statu, mânios, şi degrabă a vărsa sânge nevinovat: de multe ori, la ospeţe omorâia fara giudeţ. Amintrelea era om întreg la fire, neleneşu şi lucrul său ştia a-l acoperi şi unde nu găndeai, acolo îl aflai. La lucruri de războaie meşter, unde era nevoie, însuşi se vârâia ca văzându-l ai săi să nu indărăpteze şi pentru aceia raru războiu de nu-l biruia şi unde-l biruiau alţii nu pierdea nădejdea că ştiindu-se căzut gios se ridica deasupra biruitorilor. Mai apoi, după moartea lui şi fiul său, Bogdan-vodă, urma lui luase de lucruri vitejăşti cum se tâmplă: din pom bun roade bune ob să iasă.
Grigore Ureche
Acestea sunt cuvintele lui Grigore Ureche despre domnitorul Stefan cel Mare. Bineinteles datorita duratei domniei sale precum si realizarilor sale ar fi multe de spus despre Stefan cel Mare dar in articolul acesta vom vorbi cu precadere despre batalia de la Podul Inalt si despre monumentul ridicat acolo in cinstea domnitorului.
Pe scurt Ştefan cel Mare (n. 1433, Borzeşti – d. 2 iulie 1504, Suceava), fiul lui Bogdan al II-lea, a fost domnul Moldovei între anii 1457 şi 1504.
Monumentul comemorativ este situat la aproximativ 12 km sud de Vaslui, în localitatea Băcăuani, pe drumul ce leaga Vasluiul de Barlad. La locul desfăşurării bătăliei a fost ridicat un monument, reprezentându-l pe Ştefan cel Mare călare.
Statuia a fost dezvelita in anul 1975 si facea parte din ansamblul monumental Podul Înalt, cu prilejul împlinirii a 500 de ani de la victoria moldovenilor conduşi de Ştefan cel Mare.
Statuia este amplasată pe un soclu înalt de 8 metri, îmbrăcat în marmură, la capătul unui lung şir de trepte, de asemenea învelite în marmură. Realizată din bronz, operă a sculptorului Mircea Ştefănescu, statuia are înălţimea de 6,90 metri, şi o greutate de 19 tone. La baza ansamblului monumental se află doua fresce, realizate de asemenea din bronz, prezentând o scenă în care voievodul primeşte solia turcilor şi o scenă în care Ştefan se află în mijlocul oamenilor de rând.
In dimineata zilei de 10 ianuarie 1475, la Podul Inalt, in vecinatatea Vasluiului, Stefan cel Mare a surprins oastea otomana, provocandu-i o grava infrangere cu toate ca oasetea otomana era de 3 ori mai mare ca cea a lui Suleiman, sultanul turcilor. Acesta intrase în Moldova cu gînd să-l răpună pe Ştefan şi să îngenuncheze ţara. Stefan o aştepta lîngă o mlaştină aproape de Vaslui, la un loc care se chema la Podul Înalt. Tocmai atunci se lasă o ceaţă de nu se vede om cu om. Ştefan cel Mare trimise buciumaşii săi dincolo de mlaştină, îndărătul oştilor de ieniceri, să sune chemare la luptă. Cînd auziră buciumele, turcii porniră spre ele, crezînd că acolo se află moldovenii. Abia intrară însă în mlaştina dezgheţată, că Ştefan cu oastea sa îi lovi din spate. Caii se împotmoliră în mlaştină. Buciumele moldovenilor acum se auzeau din toate părţile. Turcii crezură că sînt înconjuraţi şi fiecare se străduia să scape cu fuga. Suleiman abia scăpa viu din această încăierare, cu jurămînt să nu se mai întoarcă vreodată în Moldova.
Si mai jos cateva imagini de la fata locului.
Cum va ziceam si intr-un post anterior pana la cota 1400 se poate ajunge si cu masina, iar drumul este prin padure si puteti sa aveti surprize cand il parcurgeti, pe acesta iesind adesea ursi la cersit de mancare. Ursul era unul foarte bland si nu iesea in strada prea mult mancand doar ce ii aruncau turistii in apropropiere.
Dupa cum se poate vedea nu se poate compara un exemplar crescut in libertate(chiar daca nu isi procura toata hrana pe cale “naturala”) si unul crescut in captivitate.
Mai jos aveti cateva imagini de la Cota 2000 din Sinaia. Accesul se poate face fie cu telecabina din statiune fie urcati din statiune cu masina persoanala pana la cota 1400 si de acolo luati telecabina sau bineinteles pe traseul turistic amenajat(intradevar sunt ceva ursi prin zona).
Daca alegeti varianta cu masina personala pana la cota 1400 acolo puteti parca in parcarea hotelului Alpin. De asemenea va puteti rezerva o camera la Hotelul Cota 1400.
De asemenea accesul se mai poate face pana la cota 1400 cu o telegondola care pleaca din padure… nu este in statiune ci este undeva mai sus unde trebuie ajuns tot cu un autoviehicul sau pe jos.
Daca doriti cazare in Sinaia puteti consulta oferta si face rezervari online.
Cam asa arata Centrul Balnear din Eforie Nord, vechiul amplasament fiind in renovari de ani de zile.
Mai multe informatii am scris acum aproape 2 ani aici.
Imagini mai recente.
Statie pornire: Gara Piatra-Neamt
Statie sosire: Muntele Cozla, altitudine 657 metri
Program functionare: Marti-Duminica / 10:00 – 20:30
Pret urcare: 6 RON
Pret urcare-coborare: 10 RON
Reduceri de preturi:
» 50% pentru elevi, studenti si pensionari.
Detalii tehnice:
» Numar gondole: 22
» Durata calatorie: 6 minute
» Viteza de deplasare: 6 m/s
» Distanta maxima fata de sol: 63 metri
» Lungime traseu: 1915 metri
Lacul Rosu (Ghilcos) cel mai mare lac de baraj natural din Romania face parte din masivul Hăşmaşul Mare, situându-se între Şuhardul Mic (1352 m) şi Şuhardul Mare (1507 m) precum şi vârful Ghilocoş (1406 ) situandu-se la altitudinea de 983 m, in apropierea Cheilor Bicazului, la o distanta de cca, 26 km de in estul orasului Gheorgheni din judetul Harghita si 33 km de orsul Bicaz, pe Drumul national 12/C Gheorgheni-Bicaz-Piatra Neamt in statiunea cu acelasi nume.
Cuveta lacustra este in forma de “L”, cu bratul lung de 1000 m si 100 m latime, iar bratul scurt de 380m lungime si 80 m latime pe valea Suhardului, adanc de 10 m (adancimea maxima de 10,5 m), avand o suprafata de 12,7 ha si o circumferinta de 2830 m, volumul de apa este de 680 000 m3, suprafata ocupata de rocile prabusite-26.720m2, din care o suprafata de aproape 10.000m2 este impadurita.
Bazinul lacului este umplut de aluviuni încet, dar sigur. Se pare ca în 130 de ani s-au depus 480.000 mc de aluviuni, ceea ce înseamnă reducerea volumului apei cu 40%. În albia pârâurilor Hăşmaş şi Piatra Roşie au fost construite diguri între anii 1960-1962 cu scopul de a reţine aluviunile aduse de către acestea, dar şi în aceste condiţii cu ocazia precipitaţiilor importante se poate observa colorarea roşiatică a apelor lacului cauzată de aluviunile aduse. În anul 1890 lungimea maximă a lacului era aproximativ 1300 m, care s-a redus cu timpul la 950 m.
Actuala Scoala Primara Gheorghe Asachi, aflata in vecinatatea Manastirii Trei Ierarhi.
|
|
Ultimele Comentarii